Acum stiu ce imi lipseste : O fata pe care s-o pot vedea In carne si oase si care sa fie o Tragica grecoaica.
Stiu, imi vei spune ca nu este Adevarat, imi lipseste, poate, Talentul sau bucuria sau puterea De a o inventa.
Haide, strig din toata fiinta,
Pleaca de acolo, din tara ta alba
Si parjolita de un soare alb si adanc -
Vino aici, la noi, avem rauri dulci,
Campii bogate, munti si o mare patimasa.
Armonia respira pretutindeni ca un animal puternic.
Nu vin, aud o adiere,
Aproape ca nici nu o aud, mai mult ghicesc
Ceea ce spune, nu vin,
Eu pot s-o omor pe Clitemnestra, eu imi pot iubi fratele
Pentru ca sunt mai ai mei, sunt sange din sangele lor.
Niciodata insa nu ma voi atinge
De sangele celui strain.
Atat timp cat stiu acest lucru, sunt puternica.
O iubesc pe Clitemnestra si totusi
O pot omori, daca vreau.
Nu vin, abia mai aud, nu vin.
Plec tarandu-ma, zgaltaindu-mi umbra.
|