Canta pianele o trista melodie
Ce-mi revarsa amare amintiri,
Canta pianistul bolnav de ftizie
Amintindu-mi de vechile iubiri.
E noapte hidoasa cu tunete și nori,
Stau intristat și beau pana-n zori,
Vechea romanța ma mistuie tot
Mi-e inima bolnava, nimic nu mai pot.
Agonizez in dureri, fara ajutor
In singuratatea infinitei pribegii
Gandul rau, bolnav și ucigator,
Ma tulbura-n orele nopții tarzii. |