Un simigiu oarecand Covrigi, simiti incarcand, A umblat din sat in sat Si schimband, pe oau i-au dat: Deci tabla-n cap daca ia Cu acele oau pe ea, Se intorcea la oras Ca si un negustoras. Dar pe drum cand sa ducea, Se gandea si plan facea: "Cum sunt - zise - aste oau, Tot bune, proaspete, nuoau, Care-s cinci sute, sa zic, De vor prisosi, nu stric, D-oi sta la closci sa le pui, Tot oul o sa-mi dea pui. Sa zic acum c-a crescut Si gaini mari s-au facut, Aste-ntr-o zi peste tot Cinci sute de oau imi scot. Sa le vanz ca un sarac, Ceva paralute fac. Cinci sute de gaini dar, Clocind o sa-mi dea pui iar, Fiecare douazeci. Ho! ho! Stane, unde pleci? Stai sa vedem cate fac, Apoi cum o sa ma-mbrac! Socoteala prea nu au, Cinci sute de closci imi dau O suta de sute-n cap Hait! de saracie scap." Cand zise "hait", bucurat, Isi uita ca e-ncarcat. Si sarind sus ca un tap, Dete tabla peste cap, Oule pe jos turti Si planul isi izbuti. Multi mari lucruri socotesc Si nici nu ispravesc.
|