Un batran trecut in zile Fiind foarte termonos, La dame si la copile Era si mai cu prisos. Intr-o zi vazand ca vine O dama a-l cerceta, El cu parere de bine Vrand ei a se arata, Iesind sa o-ntampineze, Pe loc de bratet o ia, Chip sa o ajutoreze Ca sa suie scara ea. Dama incepu sa zica: - "Lasa, ma rog, n-osteni! Ca nu sunt vro mititica, Poci si singura veni!" El ii raspunse: "- Prea bine, Te-as lasa, sufletul meu! Dar sa te ascult nu-mi vine, Ca ma tem sa nu caz eu" Multi sunt carii ne arata Politica de prisos, Dar termonia cea data Priveste-n a lor folos.
|