Mi-e țara-n suflet, ca o rana
Și sangereaza peste veacuri,
De-atatea incercari, la strana
Sunt ingerii in albe fracuri.
Mi-e țara lut in vatra calda
Și paine coapta-n țest la spuza,
E lan de grau, e vis ce scalda
Cu galben plans a vieții scuza.
Mi-e țara cantec peste munte,
Albastru gand langa padure,
E dalba stea, e ca o punte
Și nu se teme de-o secure.
Mi-e arc de cerc peste gradina
Istoriei ce-a ținut zborul,
Urmașilor sa dam lumina
Pentru-a se-aprinde viitorul. |