Absorbita,dintre crini culeasa,
ce ardoare te contempla?
Tacerea gaseste voce
unde suflet de piatra te ingroapa.
O fi pace sau poate razboi?
O fi ca si cum as trage in ceata?
Dar tacerea te seduce si orbita deviaza,
deja inaltata si imaculata,
din acei crini ridicata.
Si devii primavara..
Autor: Luca Cipolla |