Deci m-au tradat si norii, si zapada.
De-aceea trag zavoarele la cer
Si ca un ultim, tragic cavaler,
Eu imi inghit, c-un gest de-adio, spada.
Dau in arenda morile de vant
Celor ce cred, mai cred, inca-n mistere,
Si-n schimb deschid la margini de cuvant
Un bar de noapte cu scripcari si bere.
Acolo, in turnul-bar, care mi-e sediu,
Unde plang patimi, grohaie viori,
Voi vinde, pe ascuns, pana la zori
(Ca pe un drog, ca pe-un secret remediu
Pentr u poeti, nebuni si visatori)
In doze mici si pure, Evul Mediu.
|