A fi, acum cand se subtie
Verdele frunzei in copaci
Si-n neguri luna sangerie
Curtata e de varcolaci.
A fi, acum cand si metalul
Da semne ca a obosit
Si marea oxideaza malul
Si are luciu de cutit.
A fi, acum cand ninge straniu,
A fi, acum cand ploua slut,
A fi sub zarea de uraniu
A unui Zero absolut.
A fi, sub cerul de reclama
Cu constelatii de petrol,
A fi, cand lumea e o drama
Si toti avem acelasi rol.
A fi-n marime naturala,
A fi speranta, a fi simbol,
A fi si-a-nvinge ca pe-o boala
Aceasta criza si-acest gol.
A fi, oricum si peste toate,
In spectr u verde, rosu, gri,
A fi, cand parca nu se poate,
A fi, contemporanii mei, a fi!
|