Eterna Danemarca

Teatr ul ei e-o moara care drame macina si farse,
Un surub mai mult nimica este fiece actor.
Un surub! Viziunea simpla-a Danemarcei e surubul,
Eu si tu si noi si dansii suntem sur ubase mici.
Dumnezeu (chiar el se pare) e sur ubul fara scrupul
Ce-a prasit lumi de sur uburi si le-a raspandit pe-aici.
O, ce tulbure dospeala! Nu simtiti? Fierbem in drojdii,
Stam in mazga pan-la coate, stam in mazga pan-la gat.
Ni se furiseaza-n sange, trece in copiii nostri
Si ne umple cu otrava, c-un miros per vers, urat.
Ce ziceati? Sunt grasi paunii cei hraniti doar cu vopsele?
Ce ziceati de-aceste teste? Grohaie ca niste porci?
Ah, te simt batand sub tampla, Danemarca-a vremii mele,
Ah, miroase-a Danemarca orisiunde te intorci!
Filozofi de ham si pinteni, din cei fara ner vi si sale,
Ii cresc lar vele sub limba, o cultiva in noroi
Si ea creste, se extinde si ia for me ideale,
Sansa ei fiind egala chiar cu viciul din noi.
Ce comert ideologic, ce trafic de Danemarca!
Exportata, ambalata si vanduta la pachet
Mici bucati de iad, cangrene purtand rancezita marca.
Nu-i asa ca domnul Shakespeare pare azi un desuet?
Ce mai face Danemarca? Ce sa faca Danemarca?
Putrezeste mai departe si e sanatoasa tun.
Doar c-o mai injura Hamlet si-o améninta, saraca,
C-o sa-i sfar me-odata tronul Si-o sa-l sfar me, ca-i nebun!