Ma bate iar neantul si cenusa,
Sunt trist, si e tarziu, si-as vrea sa mor,
Ma strang peretii si ma latra usa
Si mainile-mi se frang a ultim zbor.
Iubita mea, destinul nu ne iarta,
In drama lui ne-a mai ramas un rol,
Un greier slut ne canta chiar in vatra
A despartire parca si-a parjol.
E-un timp al carnii ruginind in cuie
Cand mor principii si se sting iubiri,
Si-al dragostei ce parca-a fost si nu e,
Si-al porcilor ce rama prin psaltiri.
In palma mea, pe liniile vietii,
Trec spre Golgota trenuri lungi de var.
Le-auzi tusind pe sesurile cetii?
Vezi moartea in tunica de acar?
Mi-s simturile aspre si sarate,
Poti sa le faci capestre pentru cai.
Si cand respir respir singuratate,
Si-abia mai stiu lumina ce erai.
Si cand gandesc gandesc apocalipsa,
Sange de miel imi pare apa-n cani.
Iar tu nu-mi esti decat doar steaua fixa
Pe care o extrag mereu din rani.
Pe limba-mi cresc bureti si solzi de peste,
Creierii-mi ard si ner vii imi sunt goi.
In capul meu salbatic se trezeste,
Urland, chiar Judecata de Apoi.
|