Mirele Graiul
Mireasa Floarea de vesnicie
Prin cel cel,
Lerului,
Prin cel luncel,
Prin cel verde visinel,
Prin vazduh santu de nai
Trece nunta-acestui Grai,
Lerului.
Trece-un munte si-un coclaur
La Ioan Gura de Aur,
Lerului,
Trece-un deal si-o apa dulce
Pe la poarta lui Neculce,
Lerului,
Trece-o vale si un pod
La cel Mire Voievod:
Velerom si-un flor de mar!
Spala-te cu calapar,
Floarea noastra te asteapta
Cu roua nescuturata,
In Gradina de argint
Cu zori dalbe de colind:
Substantivele ghilite,
Verbele neprihanite,
Mirt si flori
In zicatori,
Soare, vant si moine
In doine,
Grau si aur in proverbe
Ma mir, cine sa n-o-ntrebe?
Lerului.
Trece Graiul-Imparat
Prin graul nesecerat,
Lerului.
Prin padurea a de soc
Calare pe Inorog,
Peste-un camp cu pelinita
Unde paste-o Miorita,
Lerului.
Si deodata s-a oprit
Sub un Pom impodobit,
Unde-n leagan de matasa
Sade Floarea cea Mireasa,
Lerului.
Doamna, steaua ta ardea
La bunavestirea mea,
Lerului.
Vreau sa sorb din lumanare
Flacara Mariei tale,
Lerului.
Pur urea mireasa-mi fie
Floarea-cea-de-vesnicie!
Lerului.
Mari, Ler balai,
Cu gurita rai,
Cununa-ne-ar sortile
Luna si cu boltile,
In altarul zorilor
De ziua miresmelor,
In arsita patimii,
Sub faclia datinii,
Lerului.
.
.
Logostea pe mandr u plai,
Trece nunta-acestui Grai
Chiar prin versul lui Mihai,
Lerului.
Prin dactili si hexametri
Plange Gheorghe, tace Petre!
Lerului.
De se-aduna-n lacrimar
Prundut de margaritar,
Lerului.
Joaca nunta la soroace
Cam de-o vesnicie incoace!
Lerului,
Marului.
|