Frica cea oarba-si suna argintii,
Dulcele clinchet este etern!
Unii isi spinteca propriul stern,
Isi scot din carne si-si vand parintii.
Altii-si devora zeii si sfintii
Si tampla mamei sub ei si-o astern;
Gandul ajunge un biet subaltern
Care-si consulta burta si dintii.
Tresar chiar si mortii, pana-n infern
Boala sarutului biblic ii mira.
Ci noi ne mai vindem propria sira,
Ci gura noastra sar uta modern.
Sarutul lui Iuda pare sa fie
Pecete a lumii, pur urea vie.
|