Mai bine fluture cu aripi arse,
Mai bine mort de noua ori, decat
Biet figurant la circu-acestei farse
Cu tinicheaua dogmelor la gat.
Din umbra ma lucreaza indigoul,
Ii recunosc virtutile, dar stiu
Ca eu nicicand nu voi dansa tangoul
Falsei iubiri cu propriul sicriu.
Acesta sunt. Prin oase-mi suna doina
Sfant si curat, ca aurul de pret,
Si-oricat m-ar bate crivatul si moina,
Nu stiu sa fac din rana ei comert.
Si nici sa scot pe maneca mor minte,
Sa-mi trag din nou stramosii-acum la sorti,
Caci vii ii port in sange si-n cuvinte
Si de acolo n-ai cum sa-i mai scoti.
Sunt conectat la brazi si la colinde,
Mi-e sira in-si-r u-i-re de cetati,
Nu pot mima alt sange si nici vinde
Lacrima mea plangand latinitati.
Si nici nu am virtuti iscariote,
Pentr u adevar ul izgonit din rai
As bea si-otrava serpilor din grote
Si m-as culca pe sine de tramvai.
In criza de coloana vertebrala,
V-as da un pic de fosfor pentr u os
Doar nu veti fierbe lebedele-n smoala
Sa v-amiroase iadul mai frumos.
Acesta sunt. Nimic nu am ce-ascunde:
Statuia alba-a unei suferinti.
Si n-o sa-ngenunchez in temple scunde
Zidite stramb pe treizeci de arginti
Mai bine fluture cu aripi arse,
Mai bine mort de noua ori, decat
Biet figurant la circu-acestei farse
Cu tinicheaua dogmelor la gat.
|