Vine tramvaiul, tramvaiul rosu,
L-am acostat de la tribord
George Meniuc (Versuri din ultimul poem,
Tramvaiul, neterminat)
Din cand in cand coboara un tramvai
Din sfere reci, cu rotile-aburinde,
Trece grabit prin cestile cu ceai
Si-o ia la vale razna pe cuvinte.
In statia dintre infern si rai
Face-un popas, si br usc o ia inainte
Si-o nunta neagra siroind mor minte
Se sparge intr-un tulbure alai.
Beat de amurg, la cate o rascr uce
Unde se-ngana-n suflet mari tristeti,
Sare din mers, in chip ciudat de cruce,
Pe subtiate oase de poeti.
El nu se vede. Lasa sa se vada
Doar doua linii rosii pe zapada.
|