|
Copacul singuratic
|
|
|
In ratacirile-mi prin lume am vazut odata-un arbore colos.
Singur pe podeiul nesfarsit
infrunta furtunile naprasnice si gerurile blestemate
Trunchiu-i galgaia de seva tanara
Parea bolnav de prea enormul lui belsug de sanatate
Tufe doar cresteau la umbra lui
Parea ca-ntreg podeiul stors si ostenit
Abia mai ajungea sa-l sature
Ca pe-un boier salbatic robii-i chinuiti de foame
Neclintit si singuratic,
Ca un tiran crestea, veghea cuprinsul
Drumetii s-odihneau la umbra lui
Si porneau apoi mai tari sa-nfrunte viata
M-am odihnit si eu la umbra lui o clipa,
Cu tolba-mi de revolte, cu merindea mea de vise
Si clipa ceea
M-a otelit ca ani si ani de somnuri sterpe
Si m-am simtit din nou stapan deplin pe mine
Ca titanicul copac pe vastul lui podei, sub cerurile reci
|
|
Pune poezia Copacul singuratic pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|