Plang vanturile
Manjii se joaca si necheaza
Si pusta-ntreaga plange in dulcea dupa-amiaza,
Iar iepele robuste
Pasc lenese-n racoarea nemarginitei puste
Trec lenese in soare, cu pasi marunti, superbi
Si din belsugul verde al fragedelor ierbi,
Brusc capetele mandre si le ridica-arare,
Ca niste voluptoase femei de vita mare
Prin pulberea solara, ca sub vrajite panze, Neastamparate-alearga stralucitoare manze Salbatice, aprinse, capricioase manze
Le-mbata zarea alba si vantu-atatator
Zefiri rasfata coama pe gaturile lor,
Le umplu de fior
Si ele-alearga-alearga
Si se opresc apoi,
Pentru a porni din nou, cu pasi tot mai vioi
In carnea-nfloritoare porniri nebune ard
Si ca fardate straniu c-un nestatornic fard,
Lucesc in ceasul astor insangerari solare
Pe pusta necuprinsa, cu iarba grasa,-nalta,
Alearga furtunatic,
Alearga manze una mai mandra ca cealalta
Se-ntorc si pleaca iarasi in salturi tot mai vii
Parc-au scapat din stranii, nomade herghelii
Din cand in cand in fata-mi s-opresc
Si - majestoase.
Dulci ma privesc, asemeni femeilor frumoase
Si-uimit raman cuprins de-o-nfiorare veche,
Ca-n fata unor vii statui fara pareche
August anina-n coame multicolore jerbe, Iar vantu-atata pofte in manzele superbe
|