| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Cand N-AM ce scrie de Alexandru Vlahuta Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Ia cu tine urletul
|
|||
|
Vezi toate poeziile poetului Aura Christi
|
|||
|
|
|||
| Mai e putin si va veni neaparat din catacombele indiferente renunta la tot ce e lest, maculat, la clipele ce se zvarcolesc ca tritonii pe uscat fara sa lase in suflarea ta memorabile amprente. Uita glasul de lucruri, pe fete, lasa mostenire linistea ucigatoare si numaidecat cuvintele, senine cimitire pentru invizibilii soli ai divinitatii. Gesturile moi, trezirile din iubire, lasa-le apanaj diminetii. Ia cu tine urletul de fiara transformat in entropia estetica a singuratatii; scoate la pascut in casa din intuneric lupii tacerii, umbrele serii, ecoul frigului de micime intaratat; pune-ti mare batrana sub cap, inserarea asterne-o sub pleoape si cauta soarele mirarii deghizat ca si cum l-ai gasit de mult, ca si cum momentul acela care va veni neaparat - a trecut. Amanarea genezei Nu. Nu e nici o iesire. Memoria imi pune capcane intr-un peisaj senzual. Vanatori de elita. Festin al singuratatii de lup. Sunt un om singur. Cad singura in golul de sticla, abrupt. Din caderile mele, oho, ma infrupt. Paznic dumnezeiesc. Singura ma iau in brate si ma aduc ii. zona ostila, scortoasa, a constiintei de Sine, peste noua mari si noua tari. La locul meu. In mine. ingerii negrii ma recunosc dupa semnele vechi. Nu ma ajuta Dumnezeul. Nu ma ajuta nimeni. Caut cuvinte care sa taie in carnea mea vie. Caut cuvinte care sa-mi spanzure singuratatile de cer. Mint cu nerusinare. Ma joc ca un handicapat ostracizat cu ele, facandu-mi cu o nepasare de guster curaj mie. Si merg fara somn spre cina de taina la care o ofranda ma cer. Sunt flamand de moarte. M-as infrupta din mine, din rezidurile de sacru - profanat, rascolit, infrigurat. Trebuie ca exista cateva oglinzi in care nu m-am privit. Si cosmarul dupa care va incepe declinul. Stiu: soarele cu dinti din scafarlia mea va trebui indurat. Nu sunt sigura ca voi fi in stare lumina sa mi-o suport. Sunt prea slaba, prea neimportanta in proslavitul scancet universal. Dar in mine il port ca pe-un orfan care nu vrea sa se nasca mort si care-si amana iesirea din barlogul primordial, repetand dulce-amar: NU. Nu poate fi in zadar. in zadar |
|||
Pune poezia Ia cu tine urletul pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |