Parea din urma moartea ca ne-alunga, In fata, vintul stavili ne punea ; Iar sufletu-mi infiorat parea Liman mintuitor ca vrea s-ajunga.
Sirena-n stepa larga revarsa Alarma ei salbateca si lunga, Iar suierul pustiu de-albastra dunga A cerului, din zare, se fringea.
Aripele de-otel bateau nebune. Uirind sub roti, de galbenele dune, Un cer parea, in zbor, intinsa mare :
Si cum priveam albastra-nvalurare, Eu ma visam Apolo-n vremi strabune, Zburind in carul soarelui din zare !
|