Intr-o limba neinteleasa vorbeste sufletul
meu cu mine. imi intinde cuvinte
sa le spun singur.
Cu ochii inchisi vad un lac langa care
incerc sa aprind un foc.
Singur, sufletul imi pune cuvintele
pe buze. Cuvinte pentru altii
pe care acum mi le spun numai
mie. Sufletul, si el. il aud, isi
vorbeste intr-o limbam
numai a lui.
Bland, sufletul meu imi da de mancare.
Hrana care iese din mine,
ma paraseste pentru totdeauna, pleaca.
Ma hranesc cu ceea ce sufletul
imi da sa dau. Simt cum cresc.
inghita fara sa mestec.
Sufletul meu ma face sa vorbesc.
|