Pe banca visurilor mele
S-a asternut uitarea
Si inima,chiar de-mi feresc,
Mi-o frange disperarea.
De as putea sa schimb ceva
Mi-ar fi mai usor acum..
Ce am,nu voi mai astepta
Sa se transforme-n scrum.
In ce nu am,n-am sa mai sper
Chiar daca par de piatra,
Caci inima daca-mi ranesc,
Ramane sfaramata.
Si de-o mai fi sa intalnesc
In calea mea visare,
O voi primi in gandul meu,
Dar nu-i voi da crezare. |