Credeam ca stiu ce e iubirea, credeam ca stiu cum e sa fii iubit
Credeam ca-i simpla fericirea si foarte la-ndemana de gasit
Cu toate ca de multa vreme, stateam in umbra si priveam in zare
Cum existenta in singuratate zboara si totul se transforma in racoare
Nu spun ca nu mai pretuiam caldura, avea si ea macar pe-alocuri radacini
Dar se pierduse si traiam din vise, eliberasem locul pentru spini
Dar, intr-o noapte cand flirtam cu luna, priveam lumina rece si gandeam nimicuri
Un vanticel caldut a agitat padurea si frunzele au inceput sa imi sopteasca lucruri
Cum noaptea calma se trecea alene, culcata somnoroasa-n pijamale
Nu am bagat in seama adierea si banuiam ca-s gandurile sale
Am sesizat atunci ca nu sunt singur, o respiratie suava se-auzea pe langa mine
Si am simtit noiane de mirare, asa ca m-am uitat sa vad de unde vine.
Si erai tu, o Eva calda cu parfum de zana, priveai la mine, un Adam cam prafuit
Ma cercetai cu raze ce treceau prin mine si ma simteam de tine plin, invaluit
Mi-ai dezbracat tacerea si zambeai, iar ea cadea petala cu petala
Stateam in fata ta golas si-ti aratam doar sufletul timid in pielea goala
Am renascut apoi dintr-o suflare, era suflarea ce o trimiteai asupra mea
Eu o primeam si o sorbeam cu sete si ma miram ca te-ai oprit asupra mea
Si mi-ai soptit sa vin incet, sa-ti daruiesc iubirea ce crestea in mine
Si-am alergat ca un copil in fata ta, iar sufletele noastre au acum un singur nume
|