Batranul si Tanarul - Prolog
[proza]
"Ah,multi ani am,dar,asa de putinisi pe cat de putini ani am,pe atat de multi,mai am de trait!"
"Stiti voi,oare,ca precum vlastarul fraged,omul creste,tot asa pe cat si pamantul,de-i bun,rodeste ? si ca precum vlastarul are nevoie de apa,sa creasca,pe atat cat si pamantul,de mana omului,sa-l ingrijeasca? si pe cat omul are nevoie de minte,pe atata si de inima si pe cata inima si minte are in armonie,pe atata nevoie de cunoastere are? si ca precum cunoasterea,vlastarul,iara apa si pamantul fiind atunci surse de hrana,tot asa..si tanarul,are nevoie in viata sa de cei varstnici ca sa il povatuiasca,iara el,sa ii povatuiasca pe ei,ca si ei,la randul lor,au nevoie ca vlastarul sa fie fraged,nu sa se usuce..?..atunci,intrebama-voi oare de sensul meu ca tanar si batran,ca si tine,cititorule,pe-acelasi drum.. desparti-se-vor cararile noastre,poate,mereu..dara tu,de mi-ai citit cuvintele,aflat-ai ceva micut,pentru sufletul tau.."
"Ah!!Putini ani mai am..tare putini..dara inca asa de multe de trait!"
ŠTh3Mirr0r |