Cartea Poemelor
*** 26 ***
Deschidere
Deja nu poti spune tot ce-ti trece prin gand,
Ca si cum ti-ar fi teama de mine
Dar te simt aproape,ca o flacara,arzand
S-atunci ochii ii inchid,in clipa cand m-apropii de tine.
Nu-i nimic,inima-mi tacuta,te va astepta,
Iar cand sa te sarut,dupa ureche,
Soptind,iti voi spune : " draga mea "
In timp ce tu ma vei strivi in brate..
Uneori,ajung sa ma-ntreb de ce mereu neinteles,
ajung,catre final,
In clipele alea in care visele,se destrama,
precum un ghem se desira ;
Un « amandoi » vreau sa culeg,
drept cel mai dulce fruct din pomul ideal
Pe care tot mainile,incatusate,impreuna,
cu dragoste,il ingrijira..
Sa traiesc in iluzie,nu am dorit niciodata,
precum nici tu,nu ai dorit sa tac,
Iar de-ai fi dorit candva,tacerea,
nu am vazut-o ca pe ceva drept,in cunoasterea sa ;
Oare,e cazul sa-ti reamintesc de cea confuzie,
care se-asterne-n chip voit,cand n-as sti ce sa fac,
Ori,poate,sa stau inert..privindu-te..asa,ca o statuie,
in loc sa tin la piept o zana,
numind-o plin de veselie " draga mea " ?!
Fara deschidere,ma chinui si la randu-mi,te voi chinui,faptura,
Ca omul,aproape ca se schimba,permanent,
Doar intelegerea, prin suflet,aduce-ntelepciune-n inima,
Si-atunci,pana si cerul ..de-l privim,ne va parea efervescent.
©Th3Mirr0r
|