Cartea Poemelor
*** 32 ***
Greierele patimas
S-asterne seara,ca o patura,
Moale si frageda,
Innegrind cerul,cu incetineala,
Iar vantul,sufla.
Florile,le scutura,
In timp ce stelele apar,cu indrazneala..
Cumva,acolo-n iarba ,nalta,
In locuri unde-aveau furnicile castele
De se-adunau cu mic,cu mare,laolalta,
Printre muschii umezi,ciupercute,ramurele,
Artistii,in razele lunii,de apareau frumosi ca printii,
In fracurile lor galante,
La varsta senectutii
Si care mai de care,
Isi exprima talentul,
Veni si micul greieras,
Al artei,patimas
Si-si trase scaun:o surcica
Apoi,se aseza,acolo,in lumina,
Cu bratele-i pe-o frunza mica..
Incepu sa cante,o balada,
In linistea noptii..
"Cri,cri,cri",
S-aude,prin tufisuri,
Un glas trist,la vreme de restriste,
Dar toate nu-s ce par a fi,
Cand vocea va sa-si schimbe
Acel artist,in clipa ce-si intercaleaza alte partituri,
La inceput,mai slab,cu tonuri joase,
Ca a pierdut un suflet drag,in acea noapte,
Apoi,mai vesel,cu tonuri ,nalte
Cand un alai,la fel ca el,ii aruncau ocheade
Si uite-asa,trecuse vremea..
Dimineata a sosit..
Se imprastie adunarea
Cand s-anunta,dinspre orizont,un rasarit..
©Th3Mirr0r
|