Cartea Poemelor
*** 89 ***
Nu mi-am dat seama
Stiu acum,ca totul e pierdut pentru amandoi
Si poate ca stiam deja,de asta despartire
Din care ambii o sa-nvatam cate ceva;
Candva,rosteam cu voie buna-n suflet: "Noi"
Si ni-era drag unul de altul,
Simtind ca viata-i o continua iubire
La fel ca o albina ce-si afla dulce hrana-n floarea sa..
Nu mi-am dat seama,nici o clipa
Ca toate-aceste vise minunate
S-or termina-ntr-o pagina inchisa
Pe care-o mana tremuranda
Ari s-o cuprinda,
O data cu o candela simpla,
Arzand,nestingherita-n noapte..
Erai tot ce-as putea spera,la o femeie
Si totusi,eu,nimicul,nu iti eram de-ajuns;
Indata cu plecarea ta,s-o dus s-un gand,de vesnicie
Alaturi de norii cerului,de necuprins.
In zadar,imi cata ochii,catre tine!
Nu esti acolo!
De fapt,n-ai fost niciodata..
Cum sa-ti petreci tu viata-ti efemera,cu un hoinar,
Umbland mereu,prin asta lume,
Gandindu-se ca ..undeva,acolo,
E-un suflet care il asteapta?!
Nu mi-am dat seama,draga fiinta
Ca n-ai cu-adevarat,nevoie
D-un suflet nelinistit,sa-ti fie prea aproape..
De-as fi stiut,iti jur!
Te paraseam intr-o secunda!
Fara de nici macar..o remuscare..
Nu mi-am dat seama,in cea clipa
Ca sufletul ce-l cat,e prea departe.
ŠTh3Mirr0r
|