Simfonia Naturii - Prolog
Intrebat-am
Sufletul meu
De si-ar dori s-asculte,
In zori de zi,
Un cantec dulce
Si raspuns-a-mi el
Dintr-un colt stingher
Ca i-ar placea
S-asculte Simfonia Naturii,
Caci linistea,
E pacea
Iar pacea-i dragostea
Si dragostea-i viata
Si viata-i scanteia cereasca,a firii
Iar eu,oglindind tot
Am inceput sa-l reflect,
Asa cum pot,
Imperfect
Si de-odata,
Notele-mi prinsera viata
Era viata sa,
Era viata mea,
Erau vietile oamenilor,
Cu tot cu tainele lor,
Dar..nu toate
Ci..o infima parte,
Reflectand,ametitor,
Culori vii,pictate drept note,
Schimbandu-se-ntre ele,
Uimindu-ma cu-n dans fermecator
Era un dans al naturii
In care toate elementele,vibrand,
Imi incantara ochii,
Lasandu-ma-n delir,visator;
Ochii mei,oglindeau.. Simfonia Naturii
ŠTh3Mirr0r
|