I
Unui avocat de la Braila prea locvace si in-
discret
Vestitul avocat Fabriciu
Nu-i orator, dar mie-mi place:
Daca, vorbind, e un supliciu,
E un deliciu daca tace.
II
Avocatul, foarte indignat, a ripostat
ca e mult mai destept decat mine, fi-
indca el vorbeste, si eu tac. Atunci i-
am raspuns imediat
Fiindca taceam, desi cu rost,
Fabriciu ma crezuse prost.
Tot astfel eu l-am socotit,
Dar numai dupa ce-a vorbit.
|