|
|
|
Innominata
Nu sarutarile perfide
Da-mi ochi-ti sumbr u labirint
In care patima deschide
Neantul viselor ce mint.
Da-mi ochii tai, adanci ca marea,
Peste-al lor haos sa m-aplec,
Sa sorb dintr-insii nepasarea
Si amintirile sa-nec.
A mea privire cand strabate
Adancul lor ma infior;
Oh! cate suflete-necate
Nu ratacesc in apa lor!
|
|
Pune poezia Curtezanei pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|