Intinsu-mi-am arcul spre cer, cu temei,
Zburat-a sageata, dar unde s-a dus
Nu stiu, caci avantu-i a dus-o mai sus
Ca raza cea slaba-a ochilor mei.
Zvarlit-am in aer o dulce cantare
Si dansa zburat-a. Dar unde s-a dus
Nu stiu. Cine poate s-o prinda din zare?
O stea care pica si-un cantec apus
Tarziu intr-un paltin infipta-am gasit
Sageata ce-n voie lasat-am sa zboare,
Si cantecul dulce dor mea linistit
In sufletul unei femei visatoare.
|