Flori risipite

Mama-i dase, ca o zana,
Un buchet de flori de vara,
Si cu florile in mana
S-a tot dus pe drumuri pana
Catre seara!
De-ntalnea in cale fete
Palide sau zambitoare,
Iubitoare sau sirete,
Le prindea la toate-n plete
Cate-o floare.
Ii spusese la plecare
Biata-i mama ce plangea:
Dr umu-i lung si viata-i mare,
Din buchet la orisicare
Sa nu dea!
Dar, pe dr um, el dase sfatul
Si dojana ei uitarei
Si-mpartea mereu baiatul
Flori si flori pe sar utatul
Fiecarei!
Si, cum seara se lasase,
Rasarind vazu din ceata
Ce-asfintitu-nsangerase,
Pe iubita ce-o visase
Toata viata!

Si buchetul, calatorul,
Scuturat cand i-l aduse,
In amurgul ce cazuse,
Pricepu risipitorul
Ce pierduse!
1904 Piatra-N.