Imbatranesc!
Si zi cu zi oglinda tot mai neagra-mi pare,
Caci zi cu zi in ea zaresc
Un rid mai mult,
Un por mai mare,
Un par mai sur,
Si-un zambet trist,
Ironic,
Care
N-accepta nici o resemnare
Si-mi pare rau ca mai exist.
Imbatranesc!
Si tineretea
N-am cunoscut-o niciodata.
Cand cei de varsta mea
Jucau,
Cantau
Si se inveseleau,
Eu eram mama,
Eram tata,
Luptam din greu pentr-o bucata
De paine,
Pentru azi si maine.
Imbatranesc!..
Si ce-i iubirea?
Eu n-am stiut-o niciodata;
Ca niciodata n-am iubit,
Cand prea iubit-am fost de-oricare
Ca piatra, piatra-mi ramanea
Si sufletul si inima
La orisice chemare.
Imbatranesc!
Si tot mereu ma-ntreb: La ce ma chinui oare?
Ce ceas ferice,
Ce zi mare
Putea-va fi o sarbatoare
Si pentr u mine?
Care soare
Putea-va timpul nencalzit de nici o raza
Sa-ncalzeasca?
Ce flacara ar fi in stare
S-aprind-o inima in care
Au inghetat atatea simturi
D-atatea ierne grele, rele.
Imbatranesc!
Si zi cu zi oglinda tot mai neagra mi se pare
Caci vad cum sufletu-mi zdrobit
Se stinge zi cu zi cum moare
Si ma intreb: la ce-am trait?
Cand n-am facut decat atat:
Sa plang, sa plang, sa plang intruna,
Sa plang, sa uit si-apoi sa iert.