Oras de lumina si umbra, abis!
Cetate de lacrimi, de ras si durere,
Vast Babel de aur, noroi si placere,
Paris!
Targ aprig in care virtutii-i e scris
Genunchii sa-si plece slavitului aur,
Regina ce-mparte cununa de laur,
Paris!
Bal vesnic destinul sa fii ti-a prezis
Si luxu-ti atatia saraci sa hraneasca,
In ochi numai zambet, dar lacrimi sub masca,
Paris!
Vast camp de bataie, circ pururi deschis,
In care artistul da lupta enorma
Sa-mbrace ideea in splendida forma
Paris!
Palat al femeii, modern paradis
In care iubirea da aripi sperantei,
Far magic al lumii si suflet al Frantei,
Paris!
Dedal unde ochiul viseaza deschis,
Calvar pentr u geniu, dar si Pantheon,
Voltaire, Victor Hugo, Balzac, Napoleon,
Paris!
Izvor ce nu seaca de ganduri si vis,
Rau vesnic ce-si poarta lumina prin lume,
Si-nvata dreptatea prin cantec si glume,
Paris!
Vestala impura! strengar bun de-nchis!
Altar ce-ncununa orgia si arta!
Tu, Memphis si Roma, Gomora si Sparta,
Paris!
Cand lumea intreaga spre tine-a trimis
Al inimii aur si smirna simtirii,
Ti-aduc, ca si magul, tamaia iubirii,
Paris!
1910
|