Cata splendoare in lumina Lunii,
Ce armonie in miile de stele.
Cata durere insa-n al meu suflet
Și ce orgie in randurile mele.
Inca-mi gasesc putera și curajul
Sa fiu victorios sub clar de luna,
Deși ma simt epuizat de cazne
Și ravașit ca dupa o furtuna.
De ce mai scriu, de ce mai stau sa cuget?
De ce ma chinui sa razbat prin randuri?
De ce ravnesc la pacea pentru suflet,
Cand nu mi-o pot orandui in ganduri?
Pana sa aflu asta dezlegare,
Ma lupt sa mai traiesc, sa pot gandi.
Și pana sa cunosc a toate taine,
Cunosc ca noaptea s-a schimbat in zi.
|