de goeteri
Gandul dus doar tresar ! Ce-i privirea sfioasa,
Silueta, pe aleea in penumbra, spre casa ?
Cantec ritmic- de dans de sanda cu toc inalt-
Asortat in delir, la "deux pieces" elegant ?
Totul pare aievea, intr-o era a mașinii,
Incapabila inca, sa strafulgere inimi.
Sa ma inchin, spre suava, de inger faptura
Ce pașește plutind, se cufunda-natura ?
Corpul, drept ca fuiorul, impecabil, inalt
Mijloc strans in taior, totuși larg, tolerant
Pas de unda, in pendul, dinapoi inainte;
In avansul Eteric, ne oprit Doamne sfinte
Doar cobor cu privirea Fusta lira, elixir,
Copiind lunga coapsa, acolada in potir,
Glezne fine, prelungi, ce se inalța in gambe-
Ce fragile, ce drepte, ca picturile-n stambe-
Spre genunchi de priere, stramți și lungi, intuiți,
Amintind de gazele zbor pe pajiști fierbinți.
Are parul ca pruna, luciul Lunii cristalul,
Zambet, tic baiețește, doar in colț imortalul.
Ochii umezi și calzi, inmuiere de suflet,
Migdalați, nepatrunși- nici nu sper s-o induplec.
O imbiere a rutinei, nimanui sa n-o dai !
Cum cafeaua sau drogul- nu te-oprești sa le ai.
Dinții, perle de Arctic intre buze prelungi
Desfatare-s. De e stea ?! Nu razbați s-o ajungi.
Vrei, ca martor fapturii sa fi pururi, mereu;
Pazitor și de corp, și de lacrimi de-i e greu.
Te trezești insa, iute, nici n-ai timp, nu-ți permite
Nici un jind, nici un dor, exprimari potrivite
Iți raspunde- glas fin la intrebare nepusa-
"Am gravat pe inel o fidela sedusa."
Ma intorc din aievea, nod am lacrima aștern;
Universul nu știe cine il face etern ?!
02.04.2010
|