de Daniel Aurelian Radulescu
O fi mai important sa tot, sa tot muncești,
Sa bei și sa mananci -ce-o viața faci-
Sa zidești case și sa putrezești
De-atata truda, dupa ce-o sa zaci?
Și cum acuma nu mai sunt nici poze,
Doar virtualul este un document,
Cine-o sa știe ce metamorfoze
Trecute-s cand n-oi fi prezent?
Ca lași in urma case, multe garduri,
Ce-or perima crapandu-se-n rupturi;
Alții-or veni sa le mai dea cu farduri,
Uitandu-te ruina din daramaturi!
O fi fost soarta, ori ca eu am decis
Intr-un tarziu de tot sa-nmoi in mine
Pixul, din ce-s o pasta, pus pe scris
Oare-o mai fi cuvantu-n timp ce vine?
20.05.2012
|