de goeteri
Inspir, tot inspir, tot vazduhu-l inspir,
Ca sa-mi umplu torace de saci aerieni.
Ma-nalț, tot ma-nalț, in inalt de Zefir
Oasele imi sunt goale, nu va vreau pamanteni.
N-am pene, n-am puf, sunt balon de sapun,
Mi-a ramas doar curatul, de suflet spalat
Ma indrept spre liman, spre planeta Neptun;
Am un dor de-un albastru total, azotat
Nu ma vreau putrezire de suflet pierdut
Caci am alte idei, nu fac parte din voi;
Sunt mai pur, mult mai pur și țintesc absolut
De ma vreți inapoi, va revin in strigoi.
Este-un greu pe Pamant și il faceți mai greu,
Sunteți huma și lutul sau cernoziom
Eu imi vreau ușurința, planarea de zeu;
Nu de trup am nevoie, doar de ergii de-atom.
De-aș putea, aș purta doar axoni, neuroni,
Caci ce-i timp petrecut, este in ei experiența.
Las traitul meschin și ambiții, și hormoni
Caci oricum in neant, nu sunt trup, is existența
In esența!
01.07.2010
|