de goeteri
E cerul de-un albastru crud
Spalat de zile lungi cu ploi
Doar pasari lasa dara surd,
Plutind mirific peste noi.
Dormind sleita, fara valuri,
Și apa marii-i mai albastra,
Se sarutand molcom cu maluri
Topite-n ochi, dintr-o fereastra.
Se simte-un reavan pur, algezic
Drogand, aneantind mișcare;
Doar adieri de fulg, feeric
Printre tulei de par in soare.
E-un murmur, triluri in fundal,
Amestec cu un zgomot surd
De glasuri, vajait stradal
Și-un claxonat stingher, absurd.
In anestezica lentoare
Doar gazele sunt in periplu
Pe pielea-n prurit in dogoare
Și gandu-n dragoste, un ciclu.
Fuioare mici de alb prind viața,
Apar și se destrama iute;
N-au loc pe-azurul rece, gheața
De stea, topindu-se-n tacute.
Iși adunand tonuri de griuri
Pe albul franjurat nascand,
De nicaieri apar noi pliuri
Se contopind purtate-n vant..
Și iar se rupe și dispare
Neputincios; vapori ce ning, ning
Spre departe, in timp de iernare
Aud eter, imi canta "Feeling"
Ma scald in marea-mi de broboane,
Sunt cald profund in minte, in vine
Singur strabat prin canioane
Din mintea-mi se topind de tine!
21.06.2011
|