de Daniel Aurelian Radulescu
Trec pe trotuarele imaginii chipuri
și nu doar și sunete, gesturi,
toate-n tipare pan' la fine amanunte,
pe limbi diferite, in cotloane de spațiu și rituri,
in condei nesfarșit de arabescuri
colante, pana la idem detalii marunte.
Surprinzator cum mai nimeni nu vede, nu vrea
sa se scalde in studiul de ștanțe
ce lumea iși etala, crescuta-n mistere de bone,
cu grija din aștrii, vreo stea,
ce-n linii de raze au lasat, a lasat aparențe la fel și speranțe
Privesc, recunosc peste tot, peste timp; is parte din specia fatalmente in clone.
17.11.2013
|