de Daniel Aurelian Radulescu
Ii razbat vise printre moi, umedele pleoape,
De atatea așteptari in umbre de dileme
Și inima-n batai sta nemișcand sa crape
De atata rece vant ce-o sufla de o vreme.
I-e mana un stalp fragil barbiei in fin tremur
Și degetele-i lungi se intind pe suflet clape
De-o muzica-n lin "soul" in gandul numai murmur
Ce curge infiorand unduietoare ape.
Se deruleaza film de-un clar de lumanare
Pe sfeșnicu' aurit, se tremurand pe-o masa
Langa un pachet de Kent și-o roza, doar o floare
Și amarul de cafea pe fața de matasa.
Se simte inca acum caldura moale-n palma
Și un miros discret de Farenheit transpira
Intr-un fundal de glas și spuma sparta-n halba
De la terasa verii-n padurea-n cant de lira.
Un zambet stralucește de perle dintre buze
Și se confunda-n panza de dalbul de zapada
Ce-a invins-o in lunecarea-i de sinuari confuze
Și picat la picioare-i tot dragoste gramada.
Și un bronz mustind atinge pe plaja caramel
Cand ochi de cer rasar din genele aburinde
Iar narile respira din valul alb, crenel
Obrazul simte-un picur de-o lacrima ce-ntinde
07.02.2012
|