Continente

Vezi toate poeziile din albumul Clipuri despre mine
de goeteri

Ispititoare suprafețe de colonizat
Sunt doar ieșiri dintre abisuri sumbre
Intr-o cutuma le numim, pe scurt, uscat
Și sunt intr-un continu derapaj, catre niciunde.

Din timp indepartat, de mii de milioane
-Nu știu cum știm de-atata veșnicie-
Se tot despart și le unesc arcane
Tot așteptand, pe ele, lumea ca sa vie.

Plutim cu toții pe-un cuptor incins,
E plin de topitura, clocotind mocnit
De s-ar aprinde, oceane, nu ajung, de stins;
Din rasarit, intr-o clipa, este asfințit!

De provenim cu toții din stramoș comun,
De unde-i unul galben, altul alb sau negru
Caci pe o sfera suntem și intre toți e drum?!
Nici rațiunea nu m-ajuta pe de-a-ntregu.

Cred cu convingere ca suntem niște clone
In familii, linii, gene, sușe independente
Insamanțate in nații, in popoare, rase și pe zone,
Cu repartiție precisa, dupa "calitați" pe CONTINENTE!
22.06.2010

Pune poezia Continente pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.



Poezii despre:

Primavara

Toamna

Iarna

Iubire

Bucurie

Viata

Flori

Boala

Singuratate

Frica

Scoala

vezi mai multe

Politica de confidentialitate



Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca )
Mari poeti romani