| ||||
|
| Poetul zilei | |||||
| |||||
| Poezia de azi | |||||
Intunericul si poetul de Mihai Eminescu ĪNTUNERICUL Tu care treci prin lume străin şi efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gāndurile-n cer, Citeste Poezie completa | |||||
| |||||
Corp de femeie
|
|||
|
Vezi toate poeziile din albumul Clipuri despre mine
|
|||
|
In primul rand, este simbolul Eteric, diafanul, e dorința, Apoi e material, adica ființa; Doar EA, le poate combina, iși joaca rolul. E-n gesturi, cu mișcari unduietoare Cu șarmul de gheișa sau de mim Creaza vraja, stand intr-un sublim; Visezi in noapte doar atingerea-i de boare. Este-o privire fatalmente adanca Prin iris poți intra in fagaș de vis Doar de-ai noroc, sau daca iți este scris; Poți colinda prin timp, de ieri sau inca. E parul lung, oricum mai lung și moale, Ce ofera chip fragil, de bibelou Te poți juca cu el, de ii ești erou; Sa dormi pe el la infinit, sa nu te scoale. E gura, buze lungi, ca de petale- Te uiți infermecat- le-ai vrea lipite Te zbați intre real și-intre ispite Sa le atingi, sa simți miere de floare. Sprancene-s arce de subanțeles Ce-și schimba forma, spre mister, uimire, Iar gene lungi acopera sclipire; Sunt ude-n lacrimi, sau se inchid cu interes. Ovalul feței-i luna in patrar. Tenu-i sclipește ingrijit de creme fine; Cu el te incanta, ea amor deține E pururi, noua zi a ta de calendar. Barbia-i fina și i-o urmarești Cum mișca de cuvinte de nectar Iți vine s-o saruți, de-o ai in dar; Ai sta in genunchi, mereu ca s-o cerșești. Urechea fina-i, cu podoaba veche Din mezozoic, cand de-abia eram. Auzu-i prin cercel cu filigram Și ocazia iți da sa-i faci pereche. Nasucu-i fin, percepe nevazutul- Parfum din aștri și pamant d'esențe- Tot el discerne vrute existențe; E și simț practic, știe neștiutul. Suavul gat prelung, mereu subțire, E loc de nu-ți permite s-o ranești; De aici ii vin silabe ingerești, Și-i loc sa-i lași amprente de iubire. Pe umeri mici, tu cap ai vrea sa pui, Dar sunt firavi, inguști, nu-i loc de vis; -Ii atingi doar de-i oferi ce i-ai promis, -Ii adori, ii strangi, cand vrei sa mai ramai. De bustu-n "V" de litera te incanți; Pare ireal, aproape-n instabilitate Sfarșind in mijlocul de pietate Și-n el simți suflet inima ce-o canți. Pe sanii fermecați pentru creații, Din sfarc de roze cu pistil, sa bei; Nu vrei sa știi- crescutule din ei- Ca-i locul unde ochii iți pierzi, in incantații. La pantec ai ajuns, loc de minuni; E un rond de vis, de adancuri mișcatoare, E locul preferat de ascultare A celui, ce-și caștiga dreptul printre lumi. Ce coapse, cu volupt in brațe ai ține, Cu ovalele-i de lira fara coarda Buze fierbinți pui pielii, far' s-o arda; Umpland-o de sarut pierzandu-te pe tine. Cobori spre gambe suple ca de zbor, Genunchi și glezne fine, de Afrodita; Toate-s etern mister, prefigurand ispita N-ai fin cuvant, pentru prozaicul picior. Contemplul maxim e locul de placere De te dorești in trup sa-i fi un "plug" Extazu-i ireal, e vis, deliric drog, In care-ai vrea sa "mori" și-i loc de inviere. Ea e himera, cea dorita de milenii Esența vieții ea o poarta, o da, o naște. Noi toți suntem ai ei Este eternul Paște ! Renaște simț și fizic, este sursa de vedenii !!! 08.06.2010 |
|||
Pune poezia Corp de femeie pe pagina ta Adauga link pe pagina web a site-ului tau. Poezii despre:
|
|||
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
| Mari poeti romani |