de goeteri
Iși face ego-ul propriu o cultura
sculptandu-și singur corp, cu dalta muncii;
sa iși caștige mușchii, precum uncii
de preț Sa ne redea frumosul, de natura.
Ascet, iși lasa zilnic placeri proprii
-sa-și faca-n truda trup de vis, o gala-
stupefiand o lume, c-un simbol de-o seara;
facand-o frematanda, adulmecat cu ochii.
Se lupta zilnic, ore-ntregi, cu sine
-Fara sa-l vada nimeni- un alpinist;
in fond este mai mult de-un nevazut artist,
caci e și sculptor și sculptura vie, in vine.
Se dramuiește-n tot, fara excese;
iși face viața un calvar De drag
se devotand pentru ce suntem; un șirag
miozic, de bicepși, de deltoizi, de fese.
Este gigantul din alt timp, un antic
de forța blanda s-etaland in spasme
ritmate Ne lasand magii de basme
cu Fat Frumos purtandu-și zana, falnic.
E visul de barbat, virilul cult
sa-și farmece iubita simbol, EA
Sa-i fie etalon de vis, un astru masculin de stea;
o fantezie de-un amor, intr-un tumult.
Dar totu-i pe taișul de-un cuțit,
caci limita-i o coarda-ntinsa, o arca;
cand neuroni zvacnesc, in fibre se descarca,
sagetuind o inima fragila-nspre sfarșit.
Colosul cade ca un fir fragil de ața,
se pravalind 'nspre nodul din mosor
Uitat de toți ce-l așteptau, pierdutul dor
ce nu se mai prezinta Declarat absent la viața!
17.06.2011
PS
In memoriam lui Viorel Ristea, 28 de ani,
mort 16 iunie 2011, inaintea galei de la Miami.
|