de goeteri
Alunec, creștetul mi-e gara,
Sunt șine mii, lucioase, neintrerupte
Doar degetele fine, le-ar putea corupe,
Cand le strecori, de-un gest E cald afara!
Culori sunt cateva, dar multe tonuri,
- Miresme de asemeni, fara șir -
Sunt cum matasea, din cocon cu galben fir
Incantator de moale, cu puteri oculte.
Sunt tot multiple, fine ințelesuri,
Pot fi și simț, protector, ornament,
Sunt și o lipsa de-am picat in faliment
Sunt venerat, sau sursa de eresuri.
Inca nu ești, și-ți sunt primordial,
O viața ma-ngrijești, te satisface,
Adesea singurul sunt, cel ce place
Sunt un moștenitor de corp, un imortal!
Ca o inramare de tablou, se poarta,
Iți sunt, portretului, un rond de peisaj,
Ma aflu-ntr-un perpetuu, mladios, picaj
Eu sunt, sublimul PAR, o opera de arta!
01.07.2010
|