de Daniel Aurelian Radulescu
Pic, pic suna pe țeasta; un cor universal
Din opera lumeasca, ce crește camp, oceane
Și aer impercept pravale-n tunet mal
De sunet, bang și fulger e-un sor de lampioane.
Ațața gand, rapace de inalțat frumos
La haul tot, ce-i scena, din mult uscat și ape;
Lavabilul ce spala gunoaiele ce-am scos
Din pamant pur topindu-l, dezintegrat aproape.
Se pica molecula lichida, translucida,
Neințeles de clara dupa un atat parcurs,
Doar ca sa zboare iar, de-al ei abis livida,
Caci trebuie spectacol Bilet nu-i cu ramburs!
26.05.2012
|