de goeteri
Revin la vechea revelație;
Tot ce-i natura, e suav,
Nesfarșit sursa d-incantație
Doar om ce aparține-i grav!
Ma-ncant de roze, de mistral,
De tril Zilnic resuscitez
Din aer harazit astral
La ticaloși, ma prosternez!?
M-avant cu gandurile-n vis,
De dor ma-ngan de briza marii
Și-ajung Am tot ce mi-am promis
De nu sunt subiect tradarii?!
Plutesc pe povarnișuri sure,
M-afund prin falnici seculari,
Beau din izvorul de padure
De nu pierd tot, de hoți, de-avari?!
Zilnic am cainele-mi de paza,
Ii simt privirea amoroasa;
In trist deșert, il am o oaza
Rani! Nedreptate nemiloasa!
Și-am dragoste in caracter,
M-am educat, din carți, la bun!
Iubesc profund, ador mister!
Sunt paria! Sunt un ne-bun?!?
Ce sa-nțeleg? Ca-s tot natura;
Evoluat, un pelerin
Ma cautand pe-o scurtatura
De destin Sunt copii, de divin?!?
Și dualist ma inchin amin?
04.06.2011
|