de goeteri
La sfarșit de "teenage"și inceput de matur,
Am in nari trupu-mi tanar, zbor imi e destinat.
De aripi n-am, nu ma plang, vreau sa am al meu tur;
La speranța de amor și un liceu terminat.
Sunt rascruce de suflet Sa invaț, promovez
"Alma parens", dorita mult mai mult de parinți ?
Sau sa mor dupa o fata, cui ma inchin, delirez,
Și nu trece pe strada-mi, chiar de-o vreau, scos din minți ?!
Repetam in ne știre, la materii cerute
Nicio fraza n-avea cel mai mic ințeles.
Zile, nopți, ore, clipe, caștigam in pierdute
Ma rugam catre soarta; eu sa fiu cel ales !
Toata lauda mamei n-a servit la nimic.
Nu știa cat de-adanc ma cufund in lectura
N-am luat primul examen, rezultatu-a fost mic;
"Nesimțiți ce-au dat note ! Nu cunosc ce-i cultura !"
Nu examenul științei, mi-a servit d-etalon;
Doar rușine și fala, ce-mi dau gust de ranit
Din strafund de emisfere- neuroni eșalon-
Napustiți de avid, reușesc ma dezmint.
Intr-un octombrie, visul, face loc la real.
Parte sunt frumuseții capitalei de știința
Bucureștiul m-așteapta, cavaler fara cal;
N-am putere sa cred, sunt inert neputința.
Totul se intretaie, este un amalgam.
Cei ca mine curg rauri inspre aule multe.
N-am nici timp de repaus prin oraș colindam.
Eva, zilnic mi-e țel; mici femei, sau adulte
Ce corvoada, ce plictis, fals gandeam ca e totul !?
Sambata, fiecare, sa fii in dans la vreun bal
Sesiuni de examen, cartea mix cu norocul.
Zi de zi mai frumos; deveneam cerebral.
Cu baieții sa stai, intamplari ca s-asculți,
Mandru acasa sa vii, la parinți, cand și cand;
Ce-au dat totul ca viața, tu sa poți s-o infrunți
Telefon tu le dai; nu sa daitot, cerand !
27.05.2010
|