|
Icoană
|
|
de goeteri
Se-nalța chipul ce-mi atinge buze
Intr-un sarut sa ma divinizeze
Pe mine-un neștiut, cerandu-mi scuze
De o mulțime de pacate -in mintea-mi- treze.
Și stau urcat in estul de odaie
Cu flacara de ceara-n maini prelungi,
Tot așteptand in prosternare inima sa-ndoaie
Vis ce nu știe iertare nici daca plangi, plangi.
Ma port intr-un breloc trimis in chip
Transfigurat dintr-un ceva imaginar
De tragic, de sanctificat ca un Oedip
Și umplu o lume cruciata in altar.
Ma scrijelesc in piatra, in lemn, pe panza,
Sa fiu reconoscibil, sa fiu seaman,
C-altfel nici rugile n-ar ajuta sa vanza
Nespuse spovedanii catre-un spirit geaman.
Sunt pus sa umplu golul de perfid
Ma coborand din negrul fara tonuri
La toate sectele ce se manjesc pe zid
Sa-nveseleasca multitudine de Domnuri.
Ma tot intreb cum pot la infinit sa sorb
Atatea vini șoptite-n buze fade;
S-ascunda vinovate falsul morb
Crezand ca liturghii se-ascult cum serenade.
Sunt un tapet de cer in trei dimensiuni
Inchipuindu-mi ca pot fi oprit din goana
De pedepsiri, creand deșertaciuni
Doar ca sunt prins mimandu-ma, o icoana.
27.03.2011
|
Pune poezia Icoană pe pagina ta
Adauga link pe pagina web a site-ului tau.
Poezii despre:
|
|
Copyright 2024 © Poeziile sunt proprietatea poetilor. Toate poemele sunt reproduse in scop educational pentru informarea utilizatorului.Contact (Poeziile.com - Portal de poezie romaneasca ) |
Mari poeti romani | Alexandru Macedonski Alexandru Vlahuta Ana Blandiana George Bacovia George Cosbuc George Toparceanu Grigore Vieru Ion Barbu Ion Minulescu Ion Pillat Lucian Blaga Marin Sorescu Mihai Eminescu Nichita Stanescu Nicolae Labis Octavian Goga Stefan Octavian Iosif Tudor Arghezi Vasile Alecsandri Vasile Voiculescu |
|
|