de goeteri
E devenit aproape o rasa
Far' de culoare definita.
"Exterior" ii este ispita
S-a saturat, de viața "trasa".
Viseaza sigur motivat,
Caștigu-i doar mulțumitor.
Iși face plan de viitor
De unde e, s-a saturat!
Nimic nu vrea, nu mai il leaga.
Renunța fara sa clipeasca
La neam, la țara stramoșeasca;
Nu o mai vrea, nu-i mai e draga.
Iși vinde tot și pleaca-n lume
Caci fiu de neam, este hulit.
N-are nimic, chiar de-a muncit
Nu-i dintre fortunați, nu-i nume.
Ajuns "aiurea" nu-i ușor,
Muncește mult, de se spetește.
Aduna un pic, dar reușește
Nu-i fericit, dar are spor.
Ii e dor de țara, sau de-o ruda,
Dar timpul trece, uita-ncet.
E drept, traiește sobru, ascet,
Ban se caștiga greu, cu truda.
Vine pe-acasa tot mai rar,
Pentru cutume, ce-a lasat.
Prietenii l-au și uitat,
E ruda, ce aduce dar.
Are maini roase de la munca,
Dar are casa și mașina;
Putea sa stea, el n-are vina
Acasa-s hoți, știu doar porunca.
De ce-i mai bine in alta parte?
De ce, noroc, au numai curve
Și n-are cine sa-i perturbe!?
Ne pierdem neam ne dorim moarte!?!
30.06.2010
|