de goeteri
Cand uiți de existența, d-orice gand,
Le pierzi in haosul nimicului total;
Timpul s-oprește și traiești imponderal
Ești pururi punctul zero, nu exiști, e doar strafund.
Alunecarea n-are nicio partie, culoare;
Nu ești, n-ai fost, e vidul absolut,
E fracție, e-un vis de-o zi sub un minut
E doar extazul pur, necautat, oprești numaratoare.
Din tresarirea la real, nu-ți faci iluzii;
E doar pasaj nedefinit de incercare
Tradus prin diabolica sintagma de tradare
Ce-o ascunzi totalitar de muritori, creand confuzii.
Lumina ii ești umbrei, negru-incandescent
Cum golul aspirant al gravitații;
Uitata tentativa de-a exista a umanitații
Creația absenta, lipsa de bun simț, inexistent!
23.08.2010
|