de goeteri
Imaginați-va o alta bolta
a cerului; numai de negru
Nicio sclipire de revolta
in smoala-ntinsa pe de-a intregu.
Pe-un cer lugubru, mortuar
fara oceli, pe sfera cava,
ar fi cum ziarul, doar tipar,
ar fi fara busola o nava.
De singuri ne-am gasi-n afund,
in hau am fi inmormantați;
Ne-am plange veșnicul "profund"
Am fi toți orbi, exorcizați.
Mi-agaț retina de un punct
-nici nu-l vad bine la culoare-
e-un led, ii cer dintr-un strafund
iubire sa-mi dea, alinare.
Pe raza dintre noi-n eter,
e-o dara de lumina fina
Sunt trup și suflet, pasager,
sunt calator, in car-lumina.
Nici nu am timp sa obosesc,
sunt doar plecat și-am și ajuns
Nu mai am corp sa deslușesc;
de ma atingi, pot fi patruns.
Am miliard de ani lumina,
doar intr-o clipa i-am parcurs
Nu-s pe-o planeta, is ca o-albina
in fagure, cu roiul scurs.
Devin un gaz, un fir de praf,
sunt fericit, sunt demiurg
Ma-nvart, sunt con de fonograf
intr-un vartej, tot cresc, ma strang
Mai am rezerva, un bozon
ce mi-am trimis, in alta stea.
Acolo ma voi face om
V-aștept, va fi planeta mea!
06.07.2010
|